Balenele ambasador ale oceanului la ONU: propunerea maori

Apelul popoarelor indigene din Noua Zeelandă la COP28: de ce cetaceele merită un loc de onoare la masa Națiunilor Unite

Maori: balenele merită personalitate juridică
Apelul popoarelor indigene din Noua Zeelandă la COP28: balenele merită un loc la masa Națiunilor Unite (Foto: Envato)

I maori iar liderii popoarelor indigene din Pacific au propus o schimbare radicală de perspectivă: să garanteze balenele un loc la masa ONU, recunoscând autoritatea și valoarea ecologică a acestor creaturi oceanice maiestuoase.

Sensul campaniei, care se numește „Dă-i balenei un loc la masa ONU”, este rezumat într-un scurt videoclip prezentat la COP28 din Dubai.

Sprijinite de regele maori, popoarele cu adevărat indigene din Pacific cer ca liderii lumii să acorde cetaceului statutul juridic de „persoană”, astfel încât să ne putem schimba perspectiva asupra rolului său în protejarea oceanelor.

Pescuitul excesiv, în Atlantic există riscul prăbușirii stocurilor de pește întregi
Protejarea apelor antarctice și a viitorului: cercetarea Krill

Balenele, pentru că maorii merită un loc în ONU
Maorii din Noua Zeelandă și popoarele indigene din Pacificul de Sud fac apel la adoptarea unui nou model economic bazat pe natură (Foto: Envato)

O schimbare de paradigmă pentru protecția oceanelor

O mare reprezentare a liderilor iwi, cei mari Comunitatea maori din Noua Zeelandă, s-a prezentat la COP28, the Conferința Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, cu un proiect foarte ambițios: de a construi o rețea globală de apărători ai oceanelor pe baza a noul model economic gestionate de popoarele indigene din Pacific.

Propunerea care reiese din videoclipul evocator proiectat la Conferința Climatică este de a îmbrățișa un sistem economic bazat pe natură, un schimbare de paradigmă semnată de regele maori și susținută de niște motive foarte concrete.

Este nevoie de o nouă perspectivă pentru a proteja și a restabili echilibrul unei naturi vitale, o paradigmă care consideră economia și societatea ca parte integrantă a naturii.”, citim în documentul de analiză a proiectului Hinemoana Halo, prezentat de ONG-ul Conservation International Aotearoa și reprezentanți ai iwi maori.

Trebuie să recunoaștem în sfârșit că natura este casa noastră și că societățile și economiile noastre pot crește doar atunci când natura este sănătoasă și înfloritoare.".

După cum susține el Simplu Takoko, vicepreședinte Conservation International Aotearoa, lansarea inițiativei „este o oportunitate de a inversa cursul unei economii care a avut rezultate foarte bune distructiv pentru oameni și planetă, și realimentează acțiunile noastre pentru a valorifica sistemele care sunt mult mai durabile".

Retragerea ghețarilor ar putea crea noi ecosisteme până în 2100
Un Atlas nepublicat al habitatelor marine pentru protecția oceanelor

Balenele: de ce să-l recunoaștem ca personalitate juridică
Inițiativa prezentată la COP28 se numește Hinemoana Halo: scopul este protejarea coridoarelor migratoare ale balenelor din oceanele lumii (Foto: Envato)

Hinemoana Halo: vocea popoarelor indigene din Pacific

Cea sponsorizată de popoarele indigene din Pacificul de Sud este o inițiativă care își propune protejarea coridoarelor de migrare a balenelor în oceanele din întreaga lume, conectând achizițiile științei occidentale și adâncurile cunoștințe despre popoarele indigene.

Hinemoana este figura feminină mistică legată de ocean (moana, în limba maori), și niciodată până acum lumea nu a avut nevoie de noi surse de cunoaștere pentru a găsi soluții în probleme de atenuarea și adaptarea la climă.

Popoarele indigene din Pacific, care au o legătura ancestrală cu oceanul, înțelese ca o forță creatoare a naturii, au decis așadar să vorbească în sfârșit.

Participăm activ împreună cu lideri mondiali la discuții despre probleme care sunt cruciale pentru noi"El explica Aperahama Edwards, co-presedinte Hinemoana Halo. „Vocea maori trebuie să fie auzită la summit-urile internaționale", explică Edwards, "reprezentând nu numai poporul maori din Noua Zeelandă, ci și al toate popoarele indigene din Pacific".

Popoarele indigene, la o inspecție mai atentă, sunt adevărații paznici ai planetei: Deși așezările lor ocupă doar 20% din pământ, aceste societăți umane sunt responsabile pentru salvgardarea și protejarea a 80% din moștenirea culturală și biodiversitate a lumii.

Așa cum nu a fost uitat la COP28, popoarele indigene suntgardienii armoniei, înțelepciunii și rezistenței care știu să cultive echilibrul delicat dintre umanitate și lumea naturală".

Zgomotul oceanic s-a schimbat și întregi ecosisteme sunt amenințate
Metalele grele în râurile din Groenlanda: noul studiu

Maori: Balenele merită un loc la ONU
Statuia „Doamna de pe stâncă”, simbol al golfului Whakatane din Noua Zeelandă, comemorează curajul lui Wairaka, fiica navigatorului Toroa (Foto: Envato)

Cât valorează o balenă? Limbajul investitorilor

Când va fi prea târziu pentru balene, spun promotorii Hinemoana Halo, va fi prea târziu și pentru oameni. Cand vânători de balene industriali a început să vâneze balene mari, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, imensele populații din apele oceanice din Noua Zeelandă au fost șocate. La mijlocul secolului XX, balenele aproape dispăruseră.

Astăzi, populația mondială de balene este de cca 1,3 milioane de exemplare: înainte de apariţia vânătoarea industrială, se estimează că erau 4 sau 5 milioane. Balenele au fost decimate din cauza lor valoare economica, și tocmai din această presupunere practică se dezvoltă planul de acțiune Hinemoana Halo.

În primul rând, trebuie să studiem în detaliu valoarea economică a unei balene și să vedem dacă o balenă moartă valorează într-adevăr mai mult decât una vie.

Ralph Chami, director adjunct la Institutul pentru Dezvoltarea Capacităților al Fondului Monetar Internațional, a decis să cuantifice: „Pe parcursul vieții sale, o balenă mare captează aproximativ 33 de tone de CO2", explică, "echivalentul a 30.000 de copaci".

Se estimează că, dacă abundența anterioară de balene din ocean ar reveni, acestea ar putea capta aproximativ 1,7 miliarde de tone de CO2 în fiecare an, un serviciu. sechestrarea carbonului valorează 13 USD pe an pentru fiecare persoană vie de pe planetă".

O sută de ani de înghețare și inovație în industria alimentară
„Verifică-ți peștele!”: pescuitul sustenabil văzut de consumatori

Maori: recunoașteți statutul de persoană juridică pentru balene
Poporul maori din Pacificul de Sud cer ca liderii lumii să acorde personalitate juridică balenelor (Foto: Envato)

Recunoașterea personalității juridice pentru balene

Proiectul Hinemoana Halo este complex: include înființarea unui Fond gestionat de liderii iwi din Noua Zeelandă care se ocupă cu finanțarea cercetării și protecția bunurilor naturale de către populațiile indigene din Pacificul de Sud.

Printre obiectivele inițiativei, înființarea de arii naturale protejate, restaurarea de „specie purtătoare” (taonga), de krill și alge marine și sprijin pentru dezvoltarea industriilor durabile în pescuit, acvacultură și turism.

Prezentarea de la COP28 s-a concentrat însă pe o cerere specifică: liderii mondiali trebuie să recunoască autoritatea, sacralitatea și greutatea ecologică a balenelor acordându-le statutul de persoane juridice.

Balenele: un loc la masa Națiunilor Unite” este titlul videoclipului proiectat în cadrul Conferinței: uriașul mărilor este atât de vital pentru efortul nostru de refacere a habitatelor oceanice, încât trebuie să aibă un loc la masa Națiunilor Unite.

Solicităm ca balenelor să li se acorde personalitate juridică, în primul rând pentru a le garanta o mai mare protecție”, explică Aperahama Edwards.

Oamenii din Pacific și-au ales ambasadorul.

Inteligența artificială ne va ajuta să curățăm oceanele de plastic
Apa, iarba și umanitatea: limitele cognitive ale inteligenței artificiale

Lansarea proiectului „Whales a seat at the ONU table” al popoarelor maori (în engleză)

Maori: cât valorează cașaloții în viață?
Un cașalot care înoată în ocean: cetaceele mari au fost decimate pentru valoarea lor economică, dar cât valorează ele vii? (Foto: Envato)